Având în vedere informațiile despre pachetul de măsuri pe care guvernul intenționează să le aprobe în ședința din această după-amiază, partidul PLUS face următoarele precizări:
Prioritatea economico-socială principală în această perioadă trebuie să fie continuitatea activității economice, prin susținerea antreprenorilor și păstrarea locurilor de muncă ale angajaților, indiferent de domeniul de activitate în care aceștia lucrează. Măsurile ce vor fi adoptate de către guvern trebuie să conveargă spre acest obiectiv principal – nu vom avea ce economie sa relansăm după ce va trece aceasta criză sanitară dacă, între timp, nu facem tot ce este necesar pentru ca firmele sa nu se închidă și pentru ca angajații să nu fie disponibilizați.
Apreciem mobilizarea rapidă și decizia promptă de a lua măsuri pentru a sprijini operatorii economici și angajații lor, considerăm însă că provocările cu care ne confruntăm, atât cele imediate cât și urmările acestora, cer măsuri mai ferme, mai ușor de aplicat rapid și mai incluzive.
I. Referitor la propunerea de HG pentru acordarea de certificate de situație de urgență: discriminare sectorială și birocrație excesivă
Scopul proiectului este acela de a clarifica procedura de obținere a certificatului de situație de urgență, menționată în Decretul Președintelui României nr.195/2020. Clarificarea era necesară, din păcate însă Guvernul își dă cu stângul în dreptul:
– Domeniile de activitate afectate de criza sanitară sunt mult mai multe decât cele enumerate la Art.4 din propunerea de HG: “transport, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat și activități adiacente, industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei, servicii destinate populației“. Există agenți economici care, la prima vedere, nu resimt un impact al măsurilor de izolare socială sau de restrângere/ închidere temporară a activității, dar care, prin faptul ca sunt afectați clienții lor în mod direct, suferă din cauza situației actuale (dacă ai lor clienți nu au încasări, nu pot plăti furnizorii la rândul lor). Solicităm imperativ Guvernului să nu restrângă acordarea de certificate de situație de urgență (CSU) și nici accesul la celelalte instrumente de sprijin la un număr limitat de domenii de activitate (coduri CAEN) ci, dimpotrivă, să lase liber accesul antreprenorilor la aceasta facilitate și la oricare alta aprobată de către guvern, cu condiția ca acestea să poată demonstra o scădere cu cel puțin 30% a cifrei de afaceri în raport cu o perioada de referința medie de 12 luni (sau media de la înființare până în prezent, dacă firma s-a înființat în urma cu mai puțin de 12 luni).
– De asemenea, solicităm simplificarea procedurii de acces la CSU: atât timp cât vorbim despre depunere electronică (măcar atât), este necesară interconectarea bazelor de date ale ANAF și Registrului Comerțului în vederea diminuării la maxim a timpului de așteptare pentru obținerea CSU. Procedura propusă în textul de HG prin care se solicită “datele de identificare ale operatorului economic, datele de contact ale acestuia, motivul solicitării Certificatului de Situație de Urgență, justificarea nevoii acestuia, precum și date referitoare la situațiile financiare”, plus “documente justificative pentru situațiile descrise, după cum urmează: Certificatul Unic de Înregistrare, CI Administrator/ Administratori/ Reprezentant Legal, balanță contabilă certificată,…, împreună cu balanța contabilă la care face referire în raportare, o declarație pe propria răspundere” ne duce înapoi în evul mediu birocratic, în condițiile în care marea parte a acestor documente / date se află deja în posesia instituțiilor publice. Singurele documente ce ar trebui depuse, și asumate pe proprie răspundere de solicitant ar trebui să fie balanța / bilanț pe anul 2019 și balanța închisă / estimată pe luna anterioară / curentă.
– Solicităm acordarea acelorași facilități de care vor beneficia IMM-urile și afacerilor sociale/ unităților protejate/ ONG-urilor cu activitate economică, în condițiile în care acestea lucrează cu cele mai vulnerabile grupuri ca angajați.
II. Referitor la Proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare: neclaritate cu privire la buget, blocaj potențial la FNGCIMM și nevoia de garanții și pentru creditele/portofoliile existente
Scopul proiectului este cel de a furniza lichiditate mediului economic, în special IMM. Pentru aceasta se propune ca FNGCIMM să ofere garanții de stat de până la 90% pentru finanțarea capitalului de lucru și de până la 80% pentru investiții, cu dobândă subvenționată.
Inițiativa de a oferi acces la garanții este bună, dar propunerea are o serie de neajunsuri, după cum urmează:
– Guvernul evită în nota de fundamentare să precizeze clar ce sumă totală va fi pusă la dispoziția IMM în următoarele 3-6-9 luni. Va fi un pachet de 500 milioane de RON sau de 10 mld de RON? Pentru a calma anxietățile ridicate la nivelul antreprenorilor și angajaților din sectorul IMM și a asigura continuitatea procesului de producție / furnizare servicii, un mesaj clar și precis legat de mărimea pachetului de garanții este absolut esențial;
– Guvernul trebuie să fie ferm în a pune accentul pe menținerea locurilor de muncă în schimbul accesului la aceste facilități, linii de credit și credite garantate.
– Guvernul plasează FNGCIMM ca instituție cheie în derularea garanțiilor. Din păcate însă, această instituție nu excelează în ceea ce privește celeritatea aprobărilor nici în mod uzual, cu atât mai puțin cât va fi un val întreg de solicitări dinspre economie. Trebuie simplificată la maxim procedura administrativă și condițiile de accesare a instrumentelor de finanțare și de combatere a deficitului temporar de cash prin care să se asigure, pe o perioada de timp limitata, capitalul de lucru pentru entitățile afectate (agenți economici, afaceri sociale, unități protejate, ONG-uri cu activitate economica), cu dobândă subvenționată. O soluție imediată ar fi ca decizia de acordare a garanțiilor să fie lăsată derogatoriu la bănci, pe baza regulilor/procedurilor FNGCIMM.
– O altă soluție ar fi folosirea instrumentelor deja disponibile sau ușor de folosit oferite de Banca Europeană de Investiții. Acestea ar trebui folosite adițional sau separat pentru a putea susține și firmele care au deja credite bancare în derulare – este nevoie de produse de garantare de portofoliu pentru ca băncile să poată eventual restructura / reeșalona creditele existente. Această măsură este una vitală și este surprinzător că Guvernul a propus doar sprijin pentru credite noi.
– Surprinzător este că Guvernul nu acordă niciun rol CEC în acest proces, ci doar FNGCIMM și EXIMBANK. Solicităm Guvernului ca CEC să fie direct implicată, cu cel puțin două roluri cheie – (1) acordarea de credite personale de urgență garantate de stat persoanelor aflate în vulnerabilitate din cauza crizei sanitare (aflate în autoizolare, carantină, care au pierdut locul de muncă etc.) și (2) folosirea garanțiilor de stat și instrumentelor Băncii Europene de Investiții pentru țintirea pentru sprijin (credite) cu predilecție a întreprinzătorilor independenți gen PFA, întreprinderi individuale, asociații familiale etc.
Adițional, propunem adoptarea unor alte măsuri critice care au un impact pozitiv pe lichiditate:
– Rambursarea cu celeritate și integral, cu control ulterior, a TVA și a oricăror altor sume datorate de stat mediului de afaceri, decontarea imediată a concediilor medicale;
– TVA la încasare pentru toți agenții economici de la 01.04.2020 și până la sfârșitul anului.
– Suspendarea executării silite pe o perioada de 6 luni.
III. Referitor la proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2: condiții stufoase și prea puțină ambiție
Proiectul are ca scop clarificarea modului în care se pot solicita pe cale electronică mai multe tipuri de beneficii de asistență socială, ceea ce este binevenit, continuând un efort demarat cu succes de Guvernul Cioloș în 2016 și reprimat cu rea-voință de guvernele PSD de până la sfârșitul anului 2019. Cea mai importantă măsură este însă cea care vizează faptul că pe perioada stării de urgență, în cazul intrării în șomaj tehnic, indemnizația de minim 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut. Cu alte cuvinte, statul preia costul indemnizației respective, ajutând angajatorii în acest mod.
Deși măsura este binevenită și o gură reală de oxigen pentru firme și angajați deopotrivă, există o serie de neajunsuri, după cum urmează:
– Procedura prevăzută este una de decontare ulterioară de către stat a indemnizației în cauză, existând un termen de 30 de zile de procesare de la depunerea documentelor solicitate. La cum evoluează lucrurile în economie și la perspectiva sumbră pentru următoarele luni, un astfel de termen poate fi fatal pentru firme.
– Alternativa ar fi ca, pentru plata indemnizațiilor în cauză, statul să ofere, prin acord cu băncile, o linie de creditare în nume și cont stat, prin care să poată fi plătite pe loc aceste sume, direct către angajați. Practic angajatorul duce ordinele de plată la bancă și banca le plătește din contul statului direct. O astfel de procedură ar fi mult mai facil de implementat decât cu decontarea ulterioară și ar permite și folosirea mai facilă a fondurilor europene.
– O altă alternativă și mai dezirabilă ar fi modificarea Codului Muncii pentru a clarifica condițiile de muncă flexibilă. Pentru antreprenori soluția la actuala criză nu e doar creșterea șanselor de păstrare a locurilor de muncă fixe ale angajaților, ci și flexibilizarea posibilităților de angajare temporară, practic aducerea legislației românești la nivel cu cea europeană în domeniu. În orice țară din Europa occidentală foarte mulți adulți obțin un venit decent lucrând, în fiecare lună sau atunci când doresc, pe mai multe contracte de o zi sau două în diferite proiecte sau activități, fără să fie grevați de formalități sau taxe ostile acestui mod de lucru. Ne-ar ajuta pe toți să preluăm acest model, nu doar pe perioada crizei, ci de-acum încolo. Clarificările ar trebui să includă problemele de interpretare privind telemunca, munca la domiciliu, munca cu program flexibil / decalat / temporar.
– Modelul de urmat ar putea fi sistemul Kurzarbeit din Germania prin care, pe timp de criză, angajatorul agreează cu angajații (sindicatele) reducerea programului de lucru / proporțională a salariului, urmând ca Guvernul să preia diferența de cost. Concret, în loc să discutăm doar de șomaj tehnic ca alternativă, în care Guvernul vrea sa preia aproape tot costul indemnizației, am putea avea situații flexibile, în care angajații ar putea lucra un număr redus de ore sau cu program decalat, iar Guvernul ar prelua astfel un cost mai mic și activitatea economică ar putea fi menținută și nu întreruptă. Ar fi o ocazie excelentă de evoluție a relațiilor de muncă, dar se pare că Guvernul ratează această oportunitate, promovată de altfel de grupul Renew Europe și de Comisia Europeană ca soluție cheie de răspuns la criză.
În plus față de prevederile propuse în OUG, solicităm următoarele:
– Pe o perioada de cel mult 3 luni, scutirea de la plata impozitului pe venit şi a contribuțiilor pentru indemnizația plătită angajaților în situația întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raporturilor de muncă (șomaj tehnic).
– Scutirea, pentru cel mult 6 luni, de la plata impozitului pe venit, a CAS și CASS pentru primii 2.000 de lei plătiți ca salariu angajaților companiilor afectate de reducerea temporară a activității sau de întreruperea acesteia.
– Acordarea unei sume forfetare (media lunara a veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mare de salariul mediu net pe economie, stabilit cf. Legii 6/2020) pentru PFA-urile si artiștii independenți (celor care lucrează pe drepturi de autor) aflați în dificultate, pe o perioada de 3-6 luni.
IV. Referitor la propunerea de modificare a Codului Fiscal pentru a amâna plata unor taxe: util, dar insuficient
Guvernul propune amânarea plății de diferite taxe de către firmele ce activează într-o largă serie de coduri CAEN. Măsura nu este rea, dar este insuficientă. Spre exemplu, amânarea la plata impozitelor pe clădiri, terenuri și autovehicule până la 30 iunie este o măsură bună, însă insuficientă, în condițiile în care taxele pe proprietate reprezintă 1,9% din total venituri bugetare (sau 0,6% din PIB). Discutabilă este și amânarea plății impozitului pe profit. Se poate totuși conchide că statul pleacă de la ideea de “a nu face rău” în contextul dat, prin urmare suspendă termenele de plată pentru a lăsa agenții economici să aibă mai multă lichiditate.
Suntem de părere însă că doar amânarea plăților nu este suficientă și, cum am arătat mai sus, este necesară adițional și scutirea pentru o perioadă limitată a plății unor taxe. Și ar mai fi necesară claritatea cu privire la faptul că se renunță la dobânzi și sume accesorii aferente taxelor pe timpul perioadei de criză.
***
În concluzie, pachetul de măsuri anunțat de guvern vizează, pe o parte asigurarea de garanții/lichiditate pentru IMM și, pe de altă parte, protecția muncii/asigurări sociale și de șomaj. Deși pachetul răspunde, într-o oarecare măsură, problemelor apărute atât pe partea cererii, cât și a ofertei, acesta nu este în măsură să prevină intrarea economiei noastre în recesiune, dacă starea de urgență se extinde. Din păcate ambiția pachetului propus este redusă, iar mare parte din efectul vizat este înecat în propuneri de proceduri birocratice fără sens. În ceea ce privește flexibilizarea muncii și compensarea angajaților pe timp de criză, nu se oferă o soluție structurală, inovativă, ci se întinde soluția rigidă dată de șomajul tehnic, complet inadecvată pentru realitățile europene ale momentului.
Evident, dimensiunea financiară a pachetului propus trebuie coroborată cu situația fiscal-bugetară în care se află România (după 4 ani de politici prociclice dezastruoase marca PSD), însă un pachet cu un buget modic de asigurare a lichidității IMM s-ar putea dovedi ineficient, mai ales în contextul în care 80% dintre firmele din România sunt slab capitalizate. Iar flexibilizarea pieței muncii trebuie să fie făcută respectând dialogul social și plecând de la modele validate, precum Kurzarbeit din Germania.
Pentru a minimiza efectele crizei, este nevoie de restabilirea încrederii în societate, de revenire treptată la viața normală, după încetarea stării de urgență. Un prim pas în direcția restabilirii încrederii ar putea fi găsirea unei soluții de tip Pact Social pentru a garanta pe cât posibil salariul angajaților la nivelul de dinaintea izbucnirii epidemiei COVID-19. Acest pas ar reduce temerile populației ocupate și ar permite mai multă flexibilitate în dezbaterea soluțiilor.
***
În afara cadrului propus de Guvern și discutat mai sus, PLUS propune soluții/recomandări-cheie și pe o serie de alte subiecte:
1. Probleme sociale: securizarea locuințelor populației
– O altă prioritate în această perioadă ar trebui sa fie securizarea locuințelor populației, pentru a evita situații așa cum au fost cele din Spania din 2008-2011, când unele persoane afectate de criza și-au pierdut locuințele, care au fost executate de bănci, si au recurs la gesturi dramatice. Este esențial ca sistemul bancar, în colaborare desigur cu Banca Națională și cu guvernul, sa acceseze lichiditățile ce vor fi disponibile în așa fel încât sa sprijine persoanele care au credite (imobiliare, ipotecare, de nevoi personale) să își achite ratele în momentul în care vor avea resursele financiare sa o facă, acordând facilitați pentru o perioada de cel putin 3 luni, cu posibilitatea de prelungire pana la 6 luni. Clienții de buna credință trebuie sprijiniți în aceasta perioada dificila, cu atat mai mult cu cât Comisia Europeană pune la dispoziția statelor membre mai multe instrumente de sprijin. Tot în ceea ce privește problema locuințelor, dar și a spațiilor comerciale, exista practica în anumite țări (de exemplu, Belgia) de a se oferi asigurare compensată din partea statului în caz de furt / spargere (de ex. pentru persoanele care sunt în carantină, dar poate fi extins la mai multe categorii).
– Crearea unei scheme simplificate de facilităţi fiscale pentru deţinătorii de imobile care renegociază chiria.
– Interzicerea debransarii/ deconectarii de la utilitati (apa, energie termica, energie electrica, gaze naturale, internet, TV) pe perioada stării de urgență și timp de 30 de zile după încetarea acesteia.
Recomandare: Realocarea fondurilor europene
– O măsură extrem de utilă în această perioadă de criză ar fi reprezentată de realocarea sumelor încă necheltuite din fondurile europene nerambursabile către apeluri de proiecte cu aprobare rapidă (fast-track approval), de valoare medie (200 mii – 1 milion euro) care să fie disponibile pentru IMM-urile ce doresc să facă investiții care să securizeze locurile de muncă, indiferent de domeniul de activitate, în vederea asigurării unui efect de multiplicare în economie.
– O altă direcție de realocare a finanțărilor europene încă neutilizate este cea a întreprinderilor sociale/ structurilor de economie socială, în vederea atenuării efectelor concedierilor.
– În cazul proiectelor cu fonduri europene aflate pe final de implementare și în curs de implementare (indiferent de programul operațional/ axa): sprijin constant pentru beneficiari în vederea păstrării unui ritm normal al plăților către aceștia, pentru a nu le cauza blocaje în activitate și în plata salariilor și/sau a furnizorilor.
––
Recomandare: Pregătirea din timp a unui plan de redresare prin investiții publice
– Considerăm că un instrument extrem de util într-o astfel de perioadă de criză este reprezentat de investițiile publice, în special de cele ce presupun lucrări de construcții: în condițiile în care sectorul construcțiilor rezidențiale va fi puternic afectat de cererea redusă, o măsură de combatere a crizei în acest domeniu (care, până recent, se confrunta cu un deficit major al forței de muncă) ar fi (re)lansarea lucrărilor publice avute oricum în vedere de către stat și înainte de criză, dar nu numai, inclusiv prin accesarea de fonduri europene pentru finanțarea acestora, în urma unor discuții cu CE privind procedura de realocare a fondurilor încă necheltuite (de exemplu: a) Pentru proiecte care să aibă un impact pozitiv asupra mediului înconjurător și a calității aerului, în sensul scăderii amprentei de carbon și al contribuției la decarbonizare, cum ar fi: reabilitarea energetică a clădirilor publice și a celor rezidențiale; conformarea la standardele de mediu ale UE, reabilitarea, modernizarea, extinderea/ reinființarea sistemelor de încălzire urbană centralizată; b) Pentru construirea de spitale, clinici, centre medicale de stat; c) Pentru construirea de unități de stat de producție de produse/ echipamente/ materiale medicale și sanitare: reactivi chimici de laborator; substanțe active utilizate ca materii prime pentru medicamente; echipament medical de protecție: măști, manuși, combinezoane; respiratoare/ ventilatoare pentru ATI; injectomate pentru ATI; monitoare pentru ATI; pompe peristaltice pentru ATI; soluții lichide/ lampi dezinfectante pentru maini, suprafețe, încăperi; șamd).
Ne arătăm deplina deschidere de a lucra, împreună cu experții noștri, alături de Guvern în așa fel încât măsurile ce vor fi aprobate să asigure un impact pozitiv cât mai mare în economie. Și solicităm Guvernului să nu aprobe documentele în cauză fără o discuție finală cu partenerii de dialog în așa fel încât să ne asigurăm cu toții că nu vor exista scăpări nefericite, cauzate de viteza cu care aceste măsuri trebuie luate.
De asemenea, partidul PLUS își arată disponibilitatea de a sprijini toate acțiunile Guvernului vizavi de instituțiile europene cu scopul de a maximiza resursele pe care țara noastră să le acceseze în aceasta perioadă extrem de dificilă pentru noi toți.
