Departamentul economic al PRO România s-a reunit virtual săptămâna trecută pentru a analiza situația achizițiilor publice pe perioada pandemniei, dar și pentru a identifica soluții prin care România să atragă cât mai multe dintre fondurile europene puse la dispoziție de Bruxelles pentru revenirea din criză. La reuniune au participat coordonatorii departamentelor Economic din București, Timișoara, Suceava, Neamț, Giurgiu, Călărași, Vâlcea, Bihor, Caraș-Severin, Maramureș, Gorj, Dolj și Hunedoara.
Experții PRO România în achiziții publice au discutat despre modul în care s-au realizat achizițiile publice pentru măști, dezinfectanți și obiecte de protecție, atât pe timpul stării de urgență, cât și în starea de alertă. Specialiștii au ajuns la concluzia că prețurile de achiziție au fost mari, fapt care le-a dat posibilitatea celor care au încheiat contracte cu statul să obțină profituri mari. De exemplu, in unele cazuri, conform expertilor, firmele care au vândut măști de protecție, au obținut un profit de minim 1 leu/bucata. Luând în calcul doar achiziția a 15 milioane de măști de protecție pentru elevii de clasa 8-a și a 12-a, profiturile care intră în buzunarele câtorva firme sunt semnificative.
”Guvernul nu trebuie să risipească banii din buget pe proceduri de achiziție simplificate, cum ar fi cea de negociere fără publicare prealabilă. Folosindu-se de starea de urgență și acum de starea de alertă, Executivul face achiziții prin proceduri accelerate care pot favoriza anumite firme. Unele dintre companiile câștigătoare nici măcar nu aveau ca obiect de activitate vânzarea de măști de protecție sau materiale medicale, cum a fost faimosul caz al bucătăresei din Giurgiu. Parlamentul a votat, săptămâna trecută, legea care prevede ca persoanele vulnerabile să primească măști de protecție gratuit. Proiectul a fost inițiat de PRO România pentru a stopa răspândirea virusului care a provocat pandemia. Solicităm guvernului ca achizițiile să fie realizate corect și transparent, astfel încât măștile de protecție să ajungă la oameni în timp util, fără risipa banului public, în beneficiul unor firme de casă” – a declarat vicepreședintele PRO România, Ioana Petrescu.
Experții în accesarea fondurilor europene din cadrul Departamentului Economic PRO România au discutat și despre strategia României privind modul în care vor fi utilizate fondurile europene disponibile pentru IMM-urile românești pentru revenirea din criză. România nu a trimis încă o Strategie de relansare economică la Bruxelles, așa cum au procedat alte 7 state europene care au organizat și dezbateri interne pe tema acestui plan. PRO România consideră că este important ca limita valorii proiectului care urmează să fie finanțat din fonduri europene să scadă de la 2 milioane la 1 milion, astfel încât și firmele mai mici din România să își poată permite să acceseze acest program, dat fiind ca participarea presupune o cofinanțare de 30% din partea firmelor. Au fost discutate și posibile soluții pentru crearea unor instrumente financiare, finanțate din bani europeni, care sa permită firmelor românești să obțină mai ușor finanțare de la bănci.
“Prioritatea zero a întregului eșichier politic ar trebui să fie realizarea și implementarea unei strategii de sprijin direct al antreprenoriatului, grav afectat în ultimele 3 luni. Instrumentele financiare puse la dispoziția Statelor Membre de către UE sunt cele mai sigure și rapide mijloace de sprijin a antreprenoriatului. Stabilizarea economică și trecerea pe un trend ascendent a economiei vor fi realizate de către sectorul privat, care așteaptă sprijin, nu declarații populiste rostite pe sub măscuță” – a declarat vicepreședintele PRO Romania, Răzvan Cotovelea.
