Raport BANCA MONDIALĂ – Doing Business în Uniunea Europeană 2017: ROMÂNIA6 min read

255

„Doing Business în Uniunea Europeană 2017: Bulgaria, România și Ungaria” este cel mai recent dintr-o serie de studii ce extinde analiza comparativă la orașe secundare din unul sau mai multe state membre ale UE, astfel încât să ofere o prezentare mai completă a mediului de afaceri și a cadrului legislativ. Această ediție acoperă 22 de orașe din Bulgaria, România și Ungaria. Raportul vizează reglementările aplicabile mediului de afaceri și aplicarea acestora în cinci etape din ciclul de viață al unei societăți comerciale mici sau mijlocii: constituirea unei societăți, obținerea autorizației de construire, racordarea la rețeaua de energie electrică, înregistrarea transferului dreptului de proprietate și soluționarea litigiilor comerciale în primă instanță.

Studiul a fost intocmit de Banca Mondială si finanțat de Comisia Europeană, Directoratul General pentru Politica Regională și Urbană.

Studiul măsoară aspecte ale reglementărilor care încurajează sau împiedică întreprinzătorii să constituie, să exploateze sau să dezvolte o societate comercială și oferă recomandări și bune practici menite să îmbunătățească mediul de afaceri, bazate pe exemple din interiorul fiecărui stat și alte 187 de state din lume.

In România, studiul analizeaztă reglementările aplicabile mediului de afaceri și impactul acestora asupra întreprinzătorilor din 9 orașe: Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, și Timișoara.

PRINCIPALELE CONCLUZII

▪ Întreprinzătorii români se confruntă cu diferite obstacole de reglementare, în funcție de locul în care își stabilesc afacerile. Punerea în aplicare a reglementările aplicabile mediului de afaceri si eficiența instituțiilor publice diferă semnificativ, de la oraș, la oraș. Cele mai mari decalaje există in obținerea autorizațiilor de construire, racordarea la rețeaua de energie electrică și soluționarea litigiilor comerciale. De exemplu, o autorizației de construire se obține în 156 de zile în Oradea — de două ori mai repede decât în Constanța sau Timișoara. Dar, de asemenea, Oradea are cel mai scump proces: la 7,6% din valoarea depozitului, costul este de 4 ori mai mare decât la Cluj, Craiova sau Iași. Racordarea la rețeaua de energie electrică durează mai puțin de 6 luni în București, Craiova și Iași și aproape 8 luni în Timișoara. Soluționarea litigiilor comerciale durează aproape 10 luni în Timișoara, cu trei luni mai repede decât in Brașov și Ploiești — probabil previzibil, având în vedere volumul de dosare din instanțele respective. Dar același lucru durează 12 luni la București, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de dosare pe judecător din țară.

▪ Majoritatea orașelor — cu excepția Brașovului și Ploieștului — au o performanta peste media UE la soluționarea litigiilor comerciale, iar Oradea, de asemenea, la transferul dreptului de proprietate. Cu toate acestea, există încă loc de mai bine în ceea ce privește gestionarea autorizațiilor de construire și racordarea la rețeaua de energie electrică. Obținerea autorizației de construire este considerabil mai dificilă, decât în majoritatea celorlalte state membre ale UE, în mare parte din cauza numărului mare de aprobări pe care constructorii trebuie să le obțină înainte de a solicita un permis de construire. Între timp, pentru racordarea la rețeaua de energie electrică, un întreprinzător trebuie să aștepte cu aproximativ trei luni mai mult decât media UE (de 90 de zile) chiar și în Iași, orașul care înregistrează cele mai rapide formalități, dintre cele 22 de localități comparate.

▪ Nici o localitate nu excelează în toate cele cinci domenii măsurate. Este mai ușor pentru întreprinzătorii români să demareze o afacere în București, Oradea, Ploiești și Timișoara — unde înregistrarea TVA durează o săptămână, față de două săptămâni în Constanța și aproape trei săptămâni în Craiova. Obținerea autorizațiilor de construire este mai eficientă în Craiova, datorită unui proces simplificat de obținere a avizelor in etapa premergătoare construirii. Iași conduce în domeniul racordării la rețeaua de energie electrică, în timp ce Oradea se evidențiază pentru calitatea superioară a administrației funciare și Timișoara, pentru performanța în soluționarea litigiilor comerciale.

▪ Factorii de decizie care doresc să adopte reforme pot aduce îmbunătățiri semnificative, prin reproducerea bunelor practici implementate în alte localități din România. În Timișoara — unde judecătorii utilizează sistemul electronic de management al dosarelor, pentru a reduce gradul de încărcare administrativă — soluționarea litigiilor comerciale și punerea în executare a sentințelor durează cu opt luni mai puțin decât în Brașov, unde acest element lipsește si unde locurile rămase vacante în funcția de judecător fac mai dificilă rezolvarea cazurilor. Oradea poate oferi un exemplu pozitiv în emiterea autorizațiilor de construire, care durează 12 zile, comparativ cu 30 până la 45 de zile, în alte orașe. Creșterea gradului de utilizare a sistemului online de înregistrare a societăților comerciale poate fi realizată prin urmarea exemplului dat de Constanța, unde aproape un sfert dintre societăți sunt înmatriculate online, comparativ cu mai puțin de un procent în majoritatea celorlalte orașe.

Bucureștiul se situează în prima jumătate a clasamentului orașelor românești la majoritatea indicatorilor măsurați, demonstrând potențial pentru gestionarea eficientă a unui volum mare de solicitări de servicii, din partea sectorului privat. Pe de altă parte, atât Budapesta, cât și Sofia, se situează pe poziții inferioare municipiilor mai mici din statele respective.

▪ În ciuda unui număr de bune practici documentate în acest studiu, provocările rămân. Pentru a ușura procesul de înregistrare a societăților comerciale, România ar putea să urmeze exemplul Ungariei și să consolideze înregistrarea TVA cu înregistrarea fiscală a companiilor la Registrul Comerțului. De asemenea, ar putea lua în considerare introducerea de stimulente pentru a încuraja utilizarea platformei online, de exemplu, prin oferirea înregistrării online la tarife substanțial mai mici, decât înregistrările pe suport de hârtie — așa cum s-a procedat în Bulgaria, unde aproape trei sferturi din companii se înregistrează electronic. În ceea ce privește autorizațiile de construire, orașele din România ar putea să se concentreze pe eficientizarea etapei premergătoare construirii și pe centralizarea tuturor avizelor, în cadrul unui ghișeu unic — așa cum a făcut Georgia, reducând astfel timpul de avizare de la 70, la 15 zile. Pe termen lung, obiectivul ar trebui să fie introducerea unui ghișeu electronic unic, unde toate agențiile implicate examinează aplicația online, la fel ca și în Ungaria. Identificarea oportunităților de reducere a numărului de formalități necesare pentru a obține o conexiune electrică este esențială pentru facilitarea procesului în România, unde numărul de cerințe este mult mai mare, decât în multe economii avansate. Introducerea unui sistem de informații geografice (GIS) ar elimina nevoia de vizite în teren de către companiile de distribuție. Pentru a face înregistrarea dreptului de proprietate mai ușoară și mai sigură, eforturile de extindere a acoperirii cadastrale si de carte funciară si de digitizare a informațiilor trebuie să continue. În ceea ce privește soluționarea litigiilor comerciale, instanțele din România pot învăța de la Cluj-Napoca și Timișoara cum să îmbunătățească accesul părților în litigiu la înscrisurile aferente cauzei, utilizând software-ul „Infodosar”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.