Afacerile micilor antreprenori au fost lovite cel mai mult de coronacriza economică. Dincolo de perspectiva șomajului tehnic, de facilitățile oferite de stat angajaților, mulți dintre oamenii de afaceri sunt deciși să continue activitatea, să își plătească salariații și să își extindă serviciile și vânzările. În fața situației fără precedent cu care se confruntă economia, antreprenorii fac un apel la colaborare în mediul de business, la evitarea blocajului financiar și a disponibilizărilor de personal.
95% din economia românească este formată din microîntreprinderi și firme mici, cu 1-20 angajați. Pentru mulți dintre antreprenori, coronavirusul a însemnat mai mult decât restricțiile sociale. S-au văzut puşi în fața unui blocaj fără precedent, ce poate conduce la faliment.
Într-un apel lansat pe internet, antreprenorii susțin că nu este timpul pentru shut-down în economie. Nu este timpul pentru închiderea business-urilor, pentru șomaj tehnic. Este timpul pentru a strânge rândurile și a construi proiecte de colaborare.
,, Cam toți antreprenorii cu firme mici, cu activitate în HORECA, organizare evenimente, training, consultanță sunt în colaps. Mai bine zis, ne paște insolvența. Nouă – de exemplu – ni s-au redus afacerile cu 100%. Noi vrem să continuăm, să plătim salariile, pentru că angajații mei au familii și cheltuieli. Nu pot trăi din șomajul tehnic. Noi vrem să continuăm să ne plătim taxele, să asigurăm statului banii din care să lupte cu epidemia. Noi nu dezarmăm’’ – spune Ligia Neacșu, de la Best Smart Consulting .
La fel ca Ligia Neașu, sunt mulți alți antreprenori care caută să își reconfigureze business-urile.
,,Multe firme se vor lupta în perioada aceasta să supraviețuiască, deoarece nu toate au posibilități pe termen lung, pe mai multe luni, să-și plătească salariații. Romania era susținută de consum, în cea mai mare parte, dar acest consum începe să se diminueze, deoarece pe de o parte se opresc sursele care produceau venit, pe de altă parte lanțul de aprovizionare a suferit puternic în această perioadă. Fiecare antreprenor trebuie să își reinventeze businessul, să presteze noi servicii care derivă din obiectul principal de activitate și să identifice noi piețe de desfacere’’ – este de părere Valentin Rădulescu, managerul PRINTMAG.
„Pentru a face față situației actuale, asociațiile specializate precum HORA, FIHR, ANAT, UNTRR sau FORT țin jucătorii într-o relație colaborativă, care să îi mențină uniți, în raport cu acest numitor comun. Există o serie de măsuri care ar ajuta industria, de la scutirea impozitelor, la amânarea taxelor pe o perioadă posterioară crizei. ANAF a anunțat deja că va accelera plata TVA-ului și că va suspenda executarea silită a creanțelor bugetare. În fiecare zi, se comunică măsuri noi, adoptate ca urmare a stării de urgență. Iar soluții există, dar sunt limitate. Operatorii trebuie, în primul rând, să își evalueze bugetele disponibile și să hotărască dacă își mențin businessurile deschise. Ideal ar fi să identifice surse adiacente de venit, care să le permită să rămână în contact cu piața și consumatorii. Aici, putem vorbi despre takeaway, livrări de mâncare, private cooking, crearea de produse de băcănie sau catering – activități nu doar generatoare de venituri, ci și care ar putea ține în picioare cotele de piață deja existente’’ – afirmă Ionuț Iovan, patronul Fabrica Ospitalității SRL.
,,Retail, servicii, transport, consultanță. Mulți oameni de afaceri și-au reconfigurat afacerile cu gândul că restricțiile nu se vor opri la mijlocul lui aprilie. Micii producători agricoli au început să se promoveze puternic pe internet, restaurantele și-au dezvoltat servicii de home-delivery, folosind personalul pe post de curieri, alții și-au extins vânzările prin intermediul website-urilor și platformelor specializate. Cu toții încearcă să continue business-ul, nu să se predea și să apeleze la șomajul tehnic’’ – spune consultantul economic Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit unui sondaj realizat de MiniCRM în rândul antreprenorilor români, în perioada 1-20 martie, 77% dintre companii văd deja modificări ale veniturilor din cauza crizei, iar 45% dintre aceste companii observă deja pierderi mari. Mai mult, peste 84% se așteaptă la rezultate negative în următoarele 2-3 luni, ceea ce este în contrast cu cât de pregătite sunt aceste companii în acest moment.
CAPCANA DISPERĂRII
Din disperare și din lipsă de comenzi, din păcate, multe firme au început să își ofere serviciile pe gratis. ,,Îi înțeleg, cred că oferind ceva pe gratis vor prinde ceva și cu bani sau vor să vadă cu ce se confruntă companiile din diferite domenii, astfel încât să ocupe segmentul de piață proaspăt eliberat’’ – spune Ligia Neacșu.
Potrivit antreprenoarei, serviciile gratuite reprezintă o capcană care poate duce rapid la faliment. ,,Din ce îți plătești angajații? Cu ce îți achiți facturile? Astfel de oferte, din punctul meu de vedere, nu ar trebui încurajate, pentru că, probabil, adâncesc economia subterană. Se va ajunge din nou să se lucreze la negru, fără facturi, cu oameni plătiți din buzunar și care, între timp, beneficiază și de șomajul tehnic. Trebuie să evităm astfel de situații’’, a mai spus Ligia Neacşu.
Rezultatele sondajului MiniCRM, la care au răspuns 246 de antreprenori din zona întreprinderilor mici și mijlocii, arată că 81% dintre companii au întâmpinat, în această perioadă, dificultăți cu partenerii și furnizorii. Mai mult de 36% dintre acestea au probleme serioase.
Potrivit datelor companiei de consultanță Frames, pericolul extinderii economiei subterane este unul semnificativ.
„Avem semnale din diverse domenii că, urmare a facilităților oferite de stat prin intermediul șomajului tehnic, există oameni de afaceri care au închis oficial business-urile, pentru a beneficia de facilități, și își oferă serviciile în zona gri, neimpozabilă. Nu așa vom trece peste criză, nu așa vom depăși această perioadă fără precedent’’ – afirmă analiștii de la Frames.
,,O astfel de destabilizare poate atrage după sine o criză financiară internațională, așa cum mulți analiști prevestesc deja, de aceea este foarte important să ne concentrăm atât pe businessurile noastre, individuale, cât și pe imaginea de ansamblu. Cred, de asemenea, că intervențiile statului vor juca un rol important în determinarea consecințelor acestei perioade” – afirmă Ionuț Iovan..
ȘOMAJUL TEHNIC TREBUIE SĂ DEVINĂ NU PRIMA, CI ULTIMA SOLUȚIE
Mulți antreprenori se întreabă ce pot face în această situație. Potrivit Ligiei Neacșu, „firmele au alternativa de a dezvolta servicii la prețuri mici, dar care să le asigure supraviețuirea„.
,,Din rândul restaurantelor, operatorii de fine dining sunt primii care au avut de suferit, pentru că aveau foarte puțin loc de manevră. Cei specializați pe preparate casual au fost nevoiți să iasă din zona de confort și să se orienteze către livrări, takeaway și catering. Această modificare presupune foarte multe schimbări interne, la nivel de meniu – produse create pentru a face față transportului, pentru a putea fi consumate acasă, în condiții optime etc. – fluxuri de producție și livrare. Chiar și metodele de plată suferă modificări, întrucât atât operatorii, cât și clienții preferă metodele cashless, considerate mai în siguranță’’ – explică Ionuț Iovan.
,,Noi am decis să nu oferim nimic gratis, ci să dezvoltăm o nouă gamă de tarife, prin care îmi voi acoperi doar cheltuielile. Vreau să pot susține salariile angajaților, să pot plăti dările la stat asociate salariilor, să pot plăti furnizorii de utilități, abonamemte de tot felul: CRM, internet, telefonie etc. Eu zic că așa ajutăm economia, plătind salariile întregi, nu 75% din salariul mediu pe economie, astfel încât angajații firmei și familiile lor să aibă din ce susține cheltuielile în această perioadă, să plătesc dările la stat, astfel încât statul să dețină lichidități să-și facă treaba în lupta cu COVID 19, furnizorii mei să nu-și restrangă drastic afacerile și să nu mai am cu cine să negociez un serviciu sau produs necesar business-ului, după perioada asta’’ – mai spune Ionuţ Iovan.
,,Dacă nu mențin în activitate firma, peste câteva luni, când, de exemplu, mă voi duce să cumpăr un top de hârtie de copiator, voi constata că plătesc pentru el cât greutatea în aur. Nu vreau să ajung în situația în care marii jucători să facă prețurile și eu să nu am putere de negociere, pentru că sunt un mic antreprenor și nu contez’’ – consideră Ligia Neașcu.
Potrivit analiștilor de la Frames, business-ul românesc are nevoie, mai mult ca oricând, să strângă rândurile.
,,Dincolo de facilitățile pentru șomajul tehnic, vrem să vedem puse în practică liniile de finanțare cu dobândă subvenționată. Mediul de afaceri are nevoie în primul rând de bani, de lichidități cu care să își continue business-urile. Ca antreprenor, să poți discuta cu banca și să îți asiguri rapid o linie de finanțare cu care să îți reconfigurezi business-ul, să devii activ în mediul online, să ai capital să continui producția, serviciile. Șomajul tehnic trebuie să devină ultima soluție, nu prima, așa cum este promovată în prezent’’ – afirmă Adrian Negrescu.
CUMPĂRAȚI PRODUSE ROMÂNEȘTI
Ligia Neacșu și alți antreprenori care îi împărtășesc opiniile lucrează, în prezent, la dezvoltarea unei platforme de business online, în care cererea și oferta să se regăsească într-un mod simplu și eficient. De la prezentarea de produse și servicii, la cursuri și tutoriale de business, antreprenorii vor să își împărtășească cunoștințele și să își pună la comun resursele, pentru a susține economia reală.
,,Vreau să cred că avem destulă maturitate și nu ne lăsăm doborâți de această perioadă, că suntem o forță și avem un cuvânt de spus. Hai să ne unim și să ne ducem mai departe activitatea, dar făra să vânăm profituri, să targetăm acoperirea cheltuielilor curente’’ – spune Ligia Neacşu.
În prezent, pe forumurile de discuții economice din social media, curentul ,,Cumpărați produse românești’’ a căpătat o relevanță și mai mare. De la micii producători agricoli, la servicii de training și consultanță, antreprenorii și clienții sunt îndemnați să susțină mediul de afaceri local.
,,Avem o economie fragilă, cu un grad foarte mic de capitalizare. Dincolo de multinaționale, care au un rol pozitiv și important în economie, peste 80% dintre companii suferă de lipsă de capital, iar dependența financiară, pe lanțurile comerciale, este extrem de ridicată. Dincolo de cei a căror activitate a fost stopată prin ordonanța militară, antreprenorii din celelalte sectoare trebuie să găsească soluții să conlucreze, să își susțină angajații și să nu cadă în capcana măsurilor drastice – reduceri de personal și neplata furnizorilor’’ – afirmă analiștii de la Frames.
Potrivit estimărilor companiei de consultanță, durata medie de plată a facturilor în economia românească riscă să crească la 4-5 luni, față de 3 luni în prezent. ,,Odată blocate fluxurile financiare, economia va cădea ca un castel de cărți de joc’’ – avertizează Adrian Negrescu.